-
Impresii din excursie: Bacau – Iasi
Venisem in Iasi la invitatia unor prieteni. Cu cateva zile inainte confirmasem aceasta vizita dupa ce ma interesasem cum o sa fie vremea in Iasi, iar prognoza meteo indicase o vreme superba, asa cum era si vremea in Bacau. Intentia mea era sa petrecem cat mai putin timp in orasul Iasi si mai mult timp “pe drum”, mergand pe principiul ca de data aceasta sa conteze mai mult calatoria spre Iasi si mai putin destinatia. Eu vroiam sa dormim in locuri ad-hoc cu cortul si sa intalnim oameni obisnuiti cu care sa schimbam impresii seara in jurul focului. Insa dorinta de “evadare” m-a facut sa cedez. Asa ca am ajuns in Iasi.
Accidental sau nu, prietenii responsabili cu cazarea stateau in Piata Unirii, in inima Iasiului, o inima plina de istorie si traditie. Detalii despre calatorie la Iasi? Va spun doar atat: drumul de la Bacau la Iasi e ca in palma iar peisajele sunt superbe.
Cand treci de turnul de apa de la intersectia cu drumul spre Falticeni si Suceava (acum rond giratoriu), ti se deschid in fata ochilor adevarate oaze de verde – mai intai de campie (cine nu l-a citit pe Alecsandri ar face bine sa o faca pentru a intelege mai bine acest tip de “verde”), apoi de “balta” (drumul trece pe langa faimoasele „Trei Iazuri” unde manaci regeste o portie de “cotlet” de crap – dar despre asta povestim mai tarziu), apoi de padure (caci drumul trece sinuos catre Strunga prin padurea Miclausenilor – loc de popas si chiar de relaxare), si nu in ultimul rand cel de islaz (caci apropiindu-te de Targul Iasilor aproape toate satele prin care treci au cate un islaz sau o pasune pe langa care trece inevitabil drumul de masina).
In prima zi cand am ajuns, nebanuind dezastrul ce se profila la orizont mi-am spus ca e normal sa vizitam noul mall cu una dintre cele mai frumoase esplanade de pe la noi (asa cica scria intr-un review ce mi-a fost citit accidental). Bucuros ca apoi vom vizita muzeele din Palatul Culturii am acceptat vizita la acel centru de shopping. Insa, dezastru! Palatul era inchis pentru renovare … Motiv “sa mai stam pe aici”. Mereu mi-am dorit sa vad cum arata Casa Dosoftei pe interior, insa in final am petrecut timpul in shopping area “ca si asa ziua de azi e compromisa”.
Dar sa dam si Cezarului ceea ce e al Caezarului… Cine a vazut zona pe vremuri, va fi uluit de ceea ce s-a intamplat acolo (ma refer la zona din spatele Palatului). Pe langa multele si plictisitoarele magazine gasesti si un coffee shop, baruri, iarba verde, magazine de dulciuri, berarie, terase unde vara se aduna lumea ciorchine (din auzite) si un patinoar (vazut cu ochii mei), si iar iarba verde.
Una dintre surprizele placute este faptul ca ai voie sa calci pe iarba… ba mai mult… sa te joci, sa faci picnic, sa faci cortul (dupa cum elocvent ne explica mezinul familiei). In rest… bineinteles ca Iasi-ul are si comunistele cartiere gri, boemele teatre (a se citi cinematograf) si anticariate din centru vechi prin fata carora se plimba seara lumea (asa ca o iesire la bulevard). Si parca lumea vorbeste cu accent moldovenesc mai pronuntat. Si parca stiu sa iti raspunda la salut inclinand politicos din cap… Si normal ca la intoarcere am mancat acel “cotlet” de crap la Trei Iazuri cu toate, un motiv in plus a fost si vremea care se stricase, iar ploaia de indemna la somn.
Iar cand ne apropiam de Roman si “ieseam din ploaie” am fost fericiti sa trecem pe sub curcubeu, iesind din “Tara de nicaieri” asa cum sugestiv a numit-o Mirunica… Si, normal ca ma voi intoarce… insa voi suna inainte sa vad ce program e la Casa Dosoftei…
10 Sep
Etichete: calatorie masina, Iasi, weekend